Anatomia Animalelor Domestice Grila 12

Anatomia Animalelor Domestice
An 2 Semestrul 2
Grila 12

Preluare dupa Anatomie – FMVB
1. Nucleul caudal sau intraventricular aparţine : a. corpului calos b. trigonului cerebral c. fornixului d. corpului striat e. corpului geniculat lateral.

2. Ganglionul geniculat reprezentat: a. originea aparentă a n. trigemen b. originea rebelă a n. VII c. ganglion parasimpatic d. originea reală a n. glosofaringian e. ganglion ortosimpatic.

3. Conectivul subbazal reprezintă: a. fibre parasimpatice din ganglionul pterigo-palatin b. fibre parasimpatice din ganglionul otic c. fibre ortosimpatice presinaptice ce vor da naştere plexului subsfenoidal d. fibre ortosimpatice de distribuţie e. fibre senzitive date de n. X.

4. Volumul atriului stâng este : a) egal cu cel al atriului drept şi ventriculului stâng b) mai mare decât al atriului drept c) mai mic decât al ventriculelor şi atriului drept d) mai mare decât al atriului drept, dar mai mic decât al ventriculelor e) nici un răspuns nu este corect.

5. Succesiunea straturilor peretelui cutiei de corn la ecvine, din plan superficial spre profunzime sunt: a) tubi cornoşi şi ţesut intertubular, podofil şi cherafil, b) podofil, cherafil, ţesut velutos, c) perioplă, podofil, cherafil, d) perioplă, tubi cornoşi şi ţesut intertubular, cherafil, e) perioplă, cherafil, ţesut velutos.

6.Cordonul vasculo-nervos median se evidenţiază: a) în şanţul antebrahial latero-cranial, b) în şanţul antebrahial caudo-lateral, c) pe linia olecran-pisiform, d) între radius şi m. flexor carpo-radial, e) medial de tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital profund.

7.A. pudendă externă şi v. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a inelului inghinal profund, b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial, c) comisura caudo-medială a inelului inghinal profund, d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. e) nici un răspuns corect.

8.Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţia claviculară, c) la vârful procesului transvers C5, d) la vârful procesului transvers C6, e) la vârful procesului transvers C7.

9.Topografia formaţiunilor vasculo-nervoase la faţa medială a tendoanelor în regiunea metapodiului toracal la ecvne este în sens dorso-palmar: a) a.v.n., b) n.a.v., c) n.v.a., d) n.a., e) v.a.n.

10.Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea mijlocie a marginii rostrale a m. maseter la ecvine este: a) a.c.v., b) v.a.c., c) a.v.c., d) c.a.v., e) a.v.c.

11.La canide canalul parotidian are traiect: a) prin spaţiul intermandibular, b) în raport cu faţa medială a mandibulei, c) paralel cu canalul glandei mandibulare, d) la fel ca la leporide, e) în treimea mijlocie a feţei laterale a m. maseter.

12. Sinusul coronar reprezintă : a) porţiunea dilatată a venei cardiace mijlocii b) porţiunea dilatată a venei cardiace mari c) porţiunea dilatată a venelor cardiace drepte d) porţiunea iniţială a arterei coronare stângi e) nici un răspuns nu este corect.

13. Prezenţa a două trunchiuri brahio-cefalice deschise separat în atriul drept este caracteristică la : a) numai leporide b) numai păsări c) carnivore d) leporide şi păsări e) leporide şi carnivore.

14. Cisterna limfatică se formează prin reunirea : a) trunchiurilor lombare, intestinale şi celiac b) marii vene limfatice cu conductul toracic c) trunchiurilor traheale d) trunchiului intestinal şi trunchiurilor traheale e) nici un răspuns corect.

15. La ovine artera gastro-epiploică dreaptă se desprinde din: a) a. gastrică dreaptă; b) a. gastro-duodenală; c) a. pancreatico-duodenală cranială; d) a. pancreatico-duodenală caudală; e) a. ruminală stângă.

16. Care din următoarele vene nu are satelit arterial? a) venele mediane; b) vena colaterală ulnară; c) vena digitală palmară comună III; d) v. axilară; e) v. toraco-dorsală.

17. Ce formaţiuni vasculo-nervoase se găsesc la faţa caudală a articulaţiei femuro-tibio-patelare? a) a.v. femurală; b) a.v. tibială caudală; c)
a.v. tibială cranială; d) a.v. poplitee; e) a.v. descendentă a genunchiului.

18. Care afirmaţie este corectă? a) a. pudendă externă la ecvine are ca satelit venos v. pudendă externă; b) a. pudendă externă la ecvine provine din a. femurală; c) a. pudendă externă la ecvine este însoţită de nervul pudend; d) a. pudendă externă nu participă la irigarea penisului la rumegătoare; e) . pudendă externă se termină la ecvine prin artera epigastrică cranială şi a. cranială a penisului.

19. Artera safenă este o colaterală a: a) a. femurală profundă; b) a. femurală caudală; c) a. poplitee, d) a. femurale; e) a. tibiale craniale.

20. În duplicătura durei-mater denumită „cortul cerebelului” este plasat: a) sinusul cavernos; b) sinusul longitudinal dorsal; c) sinusul longitudinal ventral; d) sinusul transvers; e) sinusul pietros dorsal.

21. În sens opus detaşării arterei maseterine aborale, la ecvine se desprinde: a) trunchiul linguo-facial; b) a. maseterină orală; c) a. auriculară rostrală; d) a. auriculară aborală; e) a. maxilară.

22. Viscerele pelvine au inervaţia ortosimpatică asigurată prin: a) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric cranial; b) ramuri de distribuţie din măduva sacrală; c) ramuri de distribuţie din ganglionul mezenteric caudal, d) ramuri din nervul vag; e) n. pudend.

23. La formarea plexului intercosto-brahial participă: a) ramuri senzitive din nervul toracal lung; b) nervul toracal ventral; c) n. intercostali prin perforantele distale; d) n. toracal lateral; e) n. dorsal al spetei şi ramuri perforante.

24. N. nazal aboral: a) provine din ramura oftalmică a n. trigemenului; b) inervează m. lateral al nasului; c) provine din n. pterigo-palatin din ramura mandibulară a n. tirgemen; d) are structură senzitivă; e) se desprinde în trunchi comun cu n. etmoidal.

25. Speciile de mamifere domestice care prezintă limfonoduri hemale sunt: a. suinele b. canidele c. rumegătoarele d. felinele e. leporidele.

26. Care din următoarele artere pătrunde în interstiţiul dintre cele două porţiuni ale muşchiului coraco-brahial? a) a. circumflexă a spetei; b) a. circumflexă humerală caudală; c) a. circumflexă humerală cranială; d) a. musculo-cutanată; e) a. brahială.

27. Ce arteră părăseşte canalul alar la ecvine prin mica gaură alară? a) a. temporală profundă rostrală; b) a. temporală superficială; c) a. sigmoidiană; d) a. oftalmică externă; e) a. temporală profundă aborală.

28. M. cleido-cefalic şi trapez sunt inervaţi : a. de ramuri cervicale dorsale b. de n. accesoriul vagului c. de n. jghebului d. de n. supraclavicular e. de n. dorsal al spetei.

29. Ramurile colaterale ale plexului brahial: a. au structură motrică şi inervează muşchii de legătură dintre membrul toracic şi trunchi b. au structură mixtă şi se distribuie m. toracic şi pielii de pe faţa cranială a braţului c. inervează m. mediali ai spetei d. inervează m. din regiunea greabănului e. au structură senzitivă.

30. N. spermatici externi : a. provin din ilio-inghinal şi inervează m. cremaster extern şi scrotul b. au structură vegetativă şi inervează testicolul c. se distribuie căilor spermatice extratesticulare d. are structură senzitivă şi inervează pielea ugerului e. inervează testicolul şi epididimul.

31.. În cavitatea toracică nervul frenic drept este plasat într-un mezou comun cu: a) v. portă; b) v. cavă caudală, c) v. azigos; d) v. toracică internă; e) v. musculo-frenică.

32. Trunchiurile vagale au structură: a. parasimpatică presinaptică b. parasimpatică postsinaptică c. ortosimpatică d. motorii şi ortosimpatice e. mixtă.

33. În şanţul deltopectoral se poate aborda: a) v. jugulară şi a. carotidă, b) v. cefalică brahială şi r. descendentă din a. cervicală superficială, c) v. cefalică accesorie şi v. cefalică antebrahială, d) v. bazilică şi v. cefalică brahială, e) primul nerv pectoral cranial şi n. pectoral latero-ventral.

34. Limfocentrul mandibular este plasat la ecvine pe: a) a. facială, b) a. palatină ascendentă, c) a. linguală, d) a. sublingu
ală, e) a. labio-mandibulară.

35. La marginea laterală a aripii atlsului poate fi abordat (ă): a) n. auricular posterior, b) n. auricular intern, c) a. occipito-musculară, d) n. auricular mare, e) v. transversă a feţei.

36. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular, b) inervează m. pielos cervical urmărind traiectul jgheabului jugular, c) se blochează la faţa externă a v. linguo-faciale, d) este componentă senzitivă din ramura dorsală C2, e) mai este numit şi ansa atloidiană.

37. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană laterală: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m. tibial caudal, c) m. extensor digital lateral, d) m. flexor superficial, e) m. flexor lung al degetelor.

38. Sensibilitatea de la pielea ce acoperă treimea mijlocie a m. maseter este culeasă de: a) n. facial, b) n. temporal profund, c) n. maseterin, d) n. temporal superficial, e) n. jgheabului.

39. Fundul de sac superior al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. flexor profund, b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar, c) proximal de lama transversă a m. flexor digital profund, d) între bridele marelui burelet glenoidal, e) înapoia tendonului m. interosos median.

40. Linia care uneşte unghiul toracal al spetei cu tuberozitatea olecranului constituie limita caudală a regiunii: a) infraspinoase, b) dorso-costale, c) caudale a braţului, d) laterale a spetei, e) axilare.

41. Proximal de pisiform, între cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. palmar lateral, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n. radial, e) n. digital posterior.

42. Care din următoarele vene însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) v. safenă medială, b) v. poplitee, c) v. tibială caudală, d) v. safenă laterală, e) nici un răspuns corect.

43. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană, b) trece prin teaca carpiană laterală, c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, d) nu este acompaniat5 de formaţiuni vasculare, e) este senzitiv.

44. În regiunea chişiţei la ecvine: v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, b) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital posterior, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital mijlociu, d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene, e) lig. pintenului întretaie în plan profund n. digital posterior.

45. Şanţul brahio-antebrahial: a) corespunde marginii ventrale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, b) corespunde inserţiei proximale a m. extensor carpo-radial, c) este şanţul dintre m. extensor digital comun şi m. extensor digital lateral, d) corespunde liniei tricipitale, e) este punct de reper pentru blocajul n. cutanat cranial al antebraţului.

46. Linia de blocaj pentru componenta senzitivă a ramurii dorsale a nn. spinali toracali: a) corespunde interstiţiului dintre m. marele lung dorso-lombar şi m. iliocostal toracal, b) corespunde liniei dintre unghiul toracal al spetei şi patelă, c) este linia ce uneşte art. scapulo-humerală cu patela, d) corespunde marginii superioare a m. iliospinal, e) nici un răpuns corect.

47. Vena cefalică antebrahială: a) este venă de pasaj cu v. brahială, b) urcă prin şanţul delto-pectoral, c) se abordează anterior de castană, d) se abordează posterior de castană, e) este cea mai puternică venă subfascială a antebraţului.

48. Ventral de vârful procesului transvers L3 se blochează: a) n. iliohipogastric, b) n. ilioinghinal, c) ultimul n. intercostal, d) nn. cluniali craniali, e) n. cutanat femural lateral.

49. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. femural, b) a. iliacofemurală, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural caudal, e) n. cutanat sural dorsal.

50. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. ileofemurale, b) lnn. subiliace, c) lnn. femurale, d) lnn. inghinale superficiale, e) lnn. inghinale profunde.