4.Fiziologia măduvei spinării

Morfologic, măduva spinării este formată din două cordoane alipite, la care substanţa albă este dispusă la exterior, iar substanţa cenuşie la interior, sub forma literei H. În ansamblul ei, substanţa albă este sistematizată în cordoane dorsale, laterale şi ventrale şi este formată din fibre nervoase. Coarnele dorsale conţin neuroni senzitivi, coarnele laterale conţin neuroni vegetativi iar coarnele ventrale conţin neuroni motori.
Axial, măduva spinării este străbătută de canalul ependimar, prin care circulă lichidul cefalorahidian. La exterior, măduva spinării este învelită în trei foiţe: duramater, piamater, în intimitatea măduvei iar între ele arahnoida, care prezintă spaţii în care se găseşte lichid cefalorahidian.
Măduva spinării îndeplineşte funcţie de conducere, prin intermediul fibrelor ascendente şi descendente ale substanţei albe şi rol de centru reflex, prin intermediul substanţei cenuşii, alcătuită din ansambluri de neuroni unde se închid arcurile reflexe.
4.1 Funcţia de conducere a măduvei spinării

Substanţa albă a măduvei spinării este formată din fibre nervoase mielinizate, grupate în fascicule. După sensul de conducere a influxului nervos, se disting căi ascendente sau senzitive, căi descendente sau motorii şi căi de asociaţie, ce leagă între ele diferite etaje ale măduvei.
Căile de conducere ascendentă sunt :
-fasciculele gracilis (Goll) şi cuneatus (Burdach), sunt situate în cordoanele dorsale, primul în partea internă, al doilea în afara lui, fiind formate din axonii neuronilor din ganglionul spinal (protoneuroni), care preiau informaţiile tactile şi proprioceptive de la fusurile neuromusculare şi receptorii de presiune şi o conduc până la nucleii lui Goll şi Burdach din bulb, unde fac sinapsă cu deutoneuronul căii. Acesta conduce informaţia la talamus, unde face sinapsă cu al treilea neuron, ce proiectează informaţia pe scoarţa cerebrală.
- fasciculele spinocerebeloase sunt în număr de două: fasciculul spinocerebelos direct (al lui Flechsig, dorsal), situat în partea dorsală şi externă a cordonului lateral, prezintă protoneuronul căii în ganglionii spinali, ai căror dendrite preiau excitaţiile de la receptorii din muşchi, tendoane şi articulaţii; fasciculul spinocerebelos încrucişat (al lui Gowers, ventral), situat în partea ventrală şi externă a cordonului lateral, prezintă acelaşi protoneuron, însă înainte de a se orienta înspre cerebel, încrucişează. Ambele fascicule spinocerebeloase ajung la scoarţa cerebeloasă, prin pedunculii cerebeloşi posteriori, respectiv anteriori.
- fasciculele spinotalamice, lateral şi ventral, neuronii senzitivi culeg informaţiile dureroase şi le conduc în cornul dorsal al măduvei, unde sinaptizează într-un sistem convergent cu neuronii de origine ai fasciculului spinotalamic, care conduce fără întreropere informaţia la talamus, iar de aici un alt neuron conduce informaţia pe scoarţa cerebrală.
Toate căile de conducere ascendente fac sinapsă în talamus, înainte de a proiecta informaţia pe scoarţă. La nivelul scoarţei cerebrale, neuronii senzitivi sinaptizează cu neuronii din zonele somestezice; acestea sunt conectate cu neuronii motori din zonele motoare ale scoarţei cerebrale, de unde pornesc căile cu conducere descendentă.

Căile medulare de conducere a sensibilităţii cu originea şi proiecţia lor
Căile de conducere descendente au fost sistematizate în căi piramidale şi căi extrapiramidale. Căile piramidale îşi au originea pe scoarţă :
- fasciculul piramidal direct, este situat în cordonul ventral de aceeaşi parte. Coboară pe aceeaşi parte până la măduvă, unde încrucişează şi sinaptizează cu neuronul motor de pe partea opusă;
- fasciculul piramidal încrucişat, se încrucişează în bulb, fiind situat ulterior în cordonul lateral; se termină la nivelul motoneuronilor de aceeaşi parte şi transmite comenzile elaborate de celulele piramidale corticale la organele somatice efectoare (muşchi striaţi), determinând reacţii motorii adecvate.
Căile extrapiramidale îşi au originea în trunchiul cerebral şi sunt reprezentate de:
- fasciculul rubrospinal, cu originea în nucleul roşu din substanţa neagră a mezencefalului, traversează ulterior protuberanţa, bulbul, fiind situat în cordonul lateral al măduvei. Fibrele sale sinaptizează cu neuronii multipolari din coarnele ventrale. Prin acest fascicul se transmit şi impulsuri de la cerebel datorită legăturii dintre nucleul roşu şi acesta.
- fasciculul tectospinal, situat în cordonul ventral, face legătura între tuberculii cvadrigemeni anteriori şi posteriori şi motoneuronii spinali din partea opusă; transmite impulsuri provocate de excitaţii vizuale şi auditive;
- fasciculul reticulospinal, situat în cordonul lateral şi cel ventral al măduvei, transmite impulsuri de la substanţa reticulată, corpii striaţi şi cortexul cerebelos la neuronii din coarnele ventrale ale măduvei;
- fasciculul vestibulospinal dorsal şi ventral, cu originea în nucleul vestibular, se termină la motoneuronii din coarnele ventrale, realizând legătura între labirint, cerebel şi musculatura scheletică, cu rol important în menţinerea echilibrului.
Toate fibrele cu conducere descendentă, sinaptizează cu motoneuronii din coarnele ventrale ale măduvei. Fiecare din aceşti neuroni primeşte până la 10000 terminaţiuni nervoase. Evitarea suprasolicitării acestor motoneuroni este realizată de către neuronii Renchaw, care sunt de tip inhibitor, excitarea lor determinând creşterea pragului de excitabilitate a motoneuronilor.

.
4.3 Căile medulare de conducere a motilităţii cu originea şi terminaţiile lor

Funcţia de centru reflex a măduvei spinării
În măduva spinării se găsesc centrii unui mare număr de acte reflexe somatice şi vegetative. Reflexele somatice cele mai importante sunt:
- reflexul de flexiune (nociceptiv), care constă în retragerea prin flexare a unui membru, consecutiv excitării cu un stimul nociv;
- reflexul osteotendinos ( rotulian, supracarpian, supratarsian şi achilian);
- reflexul de extensie;
- reflexele cutanate, manifestate prin contracţia reflexă a muşchilor cutanaţi;
- reflexele legate de staţiune şi locomoţie;
- reflexul de ştergere şi de scărpinare.
Reflexele vegetative medulare sunt:
- reflexul vasomotor;
- reflexul de micţiune;
- reflexul de defecaţie;
- reflexe sexuale (erecţie, ejaculare).

Post to Twitter Post to Facebook

Materiale Examen