Indicatiile Fetotomiilor Lp. 7

Indicatiile Fetotomiilor

An 3 Semestrul 2

Lp 7
Preluat dupa:Obstetrica – Ginecologie FMVB

Remedierea nesângeroasa a distociilor este calea cea mai buna de finalizare a parturitiei dificile datorita urmatoarelor considerente: traumatizeaza putin femela, asigura extragerea fatului viu iar puerperiumul decurge cu mai putine complicatii. Însa, acest lucru nu este posibil în toate cazurile si atunci se impune aplicarea interventiilor sângeroase.
Fetotomia reprezinta un complex de interventii sângeroase, prin care se realizeaza sectionarea corpului fetal în scopul reducerii volumului acestuia pentru a putea fi extras.
Aceasta interventie obstetricala se aplica în principal la femelele de talie mare, al caror bazin permite efectuarea diferitelor manopere si manipularea instrumentarului obstetrical care este voluminos. La speciile de talie mijlocie sau mica se prefera histerotomia.
Pentru a se putea executa fetotomia, trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:
1)fatul sa fie mort, deoarece în cazul în care acesta este viu, sectiunile practicate declanseaza reactii violente ale acestuia ce vor împiedica interventia sau vor produce leziuni uterine (ruptura uterina).
2)daca fatul este viu, se recomanda în prealabil sacrificarea acestuia. Aceasta se poate realiza prin: sectionarea carotidelor si a jugularelor; prin inocularea intracraniana a unei solutii 50% de cloral hidrat în prezentarea anterioara sau sectionarea cordonului ombilical, arterei femurale, introducerea solutiei 50% cloral hidrat intraperitoneal în prezentare posterioara. Moartea se produce în 20-30 minute.
3)dilatarea cervixului sa fie completa (cervixul sa fie sters);
4)bazinul sa fie bine conformat si suficient de larg.
Obligatoriu fetotomia se executa numai sub anestezia epidurala pentru a suprima eforturile de expulzare ale femelei si pentru a evita astfel lezionarea peretilor uterini.

Instrumentarul folosit pentru realizarea Fetotomiilor

Fetotomul curb de deget (Gerlach) este format dintr-o lama metalica recurbata, ascutita pe mica curbura si un mâner pentru a putea fi tinut în palma. Pe marginea superioara a lamei se afla 1 sau 2 inele în care se introduce indexul.
Acest fetotom se foloseste pentru sectionarea tesuturilor moi (piele, tendoane, ligamente si muschi).
Datorita faptului ca partea activa (taioasa) poate fi cuprinsa între degete, peretii organelor genitale sunt protejati în timpul executarii diferitelor incizii.
Fetotomul butonat De Bruin (costotomul) este constituit dintr-o tija lunga (60-65 cm) prevazuta la unul din capete cu un mâner iar la capatul opus este recurbat si latit, cu mica curbura ascutita; la capătul semicercului prezintă o bilă metalică.
Este folosit în principal pentru sectionarea coastelor dupa ce în prealabil a fost introdus cu vârful într-un spatiu intercostal. Sectionarea se executa numai în sens antero-posterior, tractiunea exercitându-se de la exterior.
Fetotomul Thygessen

este constituit din 2 tuburi de otel inoxidabile sau nichelate cu o lungime de 76 cm. La extremitatea activa sunt prevazute cu câte o sfera usor turtita, strabatuta de un canal în prelungirea tubului. Cele 2 sfere sunt sudate între ele. La extremitatea opusa, cele 2 tuburi sunt fixate cu o armatura metalica care le mentine unite. Pe lungimea tuburilor culiseaza un mâner în forma de T care poate fi blocat la distanta cea mai convenabila.
A doua piesa foarte importanta este sârma fierastrau, formata dintr-un cablu confectionat din mai multe fire de otel, împletite, lung de 8-10 m. Rolul acestuia este de a sectiona atât tesuturi moi cât şi dure (raze osoase). Cablul se introduce în interiorul tuburilor cu ajutorul unei tije de sârma, lunga de 80-85 cm care prezinta la un capat un orificiu prin care trece si se fixeaza sârma iar în celalalt capat un inel prin intermediul caruia se tractioneaza.
Tot în componenta fetotomului intra si 2 mânere metalice sferice sau cilindrice, sectionate în 2 jumatati. Cele 2 jumatati se strâng între ele cu ajutorul unui surub.
Între cele 2 jumatati se introduc capetele sârmei si se fixeaza, un ajutor actionând prin intermediul celor 2 mânere sârma fierastrau. Sârma fierastrau se trece peste regiunile ce urmeaza a fi sectionate cu ajutorul purtatorului de sârma sau când este posibil se executa ansa de la exterior si se trece cu mâna peste regiunea ce urmeaza a fi sectionata. Trebuie verificat ca în ansa fetotomului sa nu fie prinsa o cuta a peretelui uterin. Se leaga la mânerul în T frânghiutele cu ajutorul carora au fost fixate regiunile fetale normal angajate, pentru a se forma o adevarata bara fixa; se protejeaza cu palma peretele uterin la nivelul la care se va executa sectionarea si la comanda obstetricianului, un ajutor va actiona asupra mânerelor fetotomului, prin miscari lungi si ample, începând sectionarea diferitelor regiuni fetale.
Avantajele folosirii fetotomului Thygessen sunt urmatoarele:
– permite sectionarea diferitelor regiuni corporale fetale, trecând cu multa usurinta atât prin tesuturile moi cât
si prin cele dure;
– executa sectiuni în toate planurile.
Datorita acestor avantaje fetotomia se poate executa în multe cazuri numai cu ajutorul acestui instrument.
Rahioforul Stüwen este compus dintr-un tub metalic lung de 1m ce prezinta în interior un lumen de 1 cm. Acesta are la un capat o tijă spiralată în formă de burghiu. Extremitatea anterioara a spiralelor este ascutita. Acest instrument mai contine si o tija metalica gradata (tija spinascop).
Este folosit în distociile prin exces de volum fetal, realizând distrugerea coloanei vertebrale si ca urmare micsorarea diametrelor corpului fetal.
Pentru a se realiza distrugerea coloanei vertebrale, tija spinascop se introduce în canalul vertebral printr-o nara, zdrobind etmoidul si orientând-o catre gaura occipitala sau dupa decapitare si apoi se împinge pâna în regiunea sacrala. Pe tija spinascop (tija conducatoare) se împinge partea activa a rahioforului. Se fixeaza bine capul sau daca s-a facut decapitarea se fixeaza pielea din jurul primei vertebre cervicale cu 2 frânghiute obstetricale care vor fi ţinute întinse de catre doua ajutoare. Un ajutor roteste mânerul rahioforului în sensul acelor de ceasornic si se începe zdrobirea coloanei vertebrale sub controlul mâinii obstetricianului introdusa între fat si peretele uterin, urmarind în permanenta nivelul unde actioneaza partea activa. Când se ajunge înaintea regiunii sacrale se scoate partea activa prin rasucirea în sens invers a mânerului rahioforului si apoi se retrage tija spinascop.
În urma distrugerii corpului vertebral si a articulatiilor costo-vertebrale, coastele vor putea adopta o directie antero-posterioara si ca atare corpul fetal se turteste, micsorându-se astfel diametrele acestuia.
Rahioforul prezinta o serie de dezavantaje:
– se poate folosi într-un numar restrans de fetotomii si numai în asezare longitudinala;
– este un instrument mare, greu de manipulat;
– poate leziona usor conductul genital.
În consecinta, fetotomul Thygessen ramâne instrumentul cel mai indicat si cel mai folosit pentru executarea fetotomiilor.
Respingătorul cu crăcan (Fălcoianu) poate fi folosit ca fetotom pentru secţionarea diferitelor regiuni fetale. Pentru aceasta se introduce sârma de oţel prin cele 2 tuburi (de dimensiuni reduse) situate în interiorul tijei respingătorului.
Spatulele obstetricale sunt folosite în fetotomiile subcutanate pentru a se realiza jupuirea regiunilor ce vor fi sectionate.
Pompa de bicicletă la care este adaptat un ac lung de venisecţie. Este folosită în cazul fetotomiiilor subcutanate pentru realizarea unui emfizem subcutanat artificial.
În afară de instrumentarul prezentat anterior se mai pot folosi trocarele pentru puncţia cutiei craniene în hidrocefalie, bisturiile cu lamă ascunsă pentru ţesuturile moi.